RSS

Sectele – calul troian al Statelor Unite în Europa

22 Apr
de Bruno Fouchereau.

De mai bine de zece ani, in Europa, chestiunea sectelor a trecut de la stadiul de „fenomen social incitant” la acela de „problema de securitate publica de prim ordin”. Masacrele provocate de Ordinul Templului Solar in 1994 si 1995, atacul sectei Aum cu gaz Sarin in metroul din Tokyo in martie 1995, suicidul colectiv al celor de la Heaven’s Gate din Los Angeles in 1999 au fost cateva din evenimentele care au accelerat aceasta schimbare de atitudine. Franta, Belgia, Spania si Germania si-au marit arsenalul de supraveghere. O alegere a legislatorilor care, in general, se ghideaza dupa rapoartele parlamentare privind pericolul anumitor grupuri si metode coercitive de alienare exercitate asupra adeptilor. Franta si Germania sunt in fruntea acestei actiuni de supraveghere.

Aproape peste tot in Europa au aparut organisme insarcinate cu supravegherea fenomenului.

In Franta, o serie de legi votate in 1996 cresc, printre altele, protectia oferita persoanelor cu diferite slabiciuni. Guvernul francez a infiintat o misiune inter-ministeriala de lupta impotriva sectelor. In Germania, principala vizata a fost Biserica Scientologica. Incepand din 1997, dupa o ancheta a serviciilor de politie, guvernul federal a pus in garda populatia cu privire la pericolul prezentat de aceasta secta iar landul Bavaria a decis excluderea adeptilor sai din functiile publice. In fata acestei atitudini europene, toti observatorii fenomenului se asteapta la o contra-ofensiva a sectelor multinationale care dispun de resurse de milioane de dolari. Riposta vine din Statele Unite. Pe 27 ianuarie 1997, masurile impotriva sectei scientologice din Germania au fost denuntate oficial de Washington. Cateva zile mai tarziu, Biroul pentru Democratie, Drepturile Omului si Munca (BDHRL), o institutie a Departamentului de Stat, a facut public un raport privind drepturile omului in lume. Violent atacata, Germania era asezata alaturi de China pe lista statelor care incalca libertatea religioasa! Acest raport era lansat in cadrul campaniei lansate de scientologi impotriva Germaniei prinorganizarea de manifestatii, spatii publicitare in presa internationala si un recurs la Comisia Europeana a Drepturilor Omului. Pentru a calma spiritele, in martie 1997, Departamentul de State a afirmat intr-un comunicat: „I-am criticat pe germani, insa nu ne raliem campaniei lansate de scientologi impotriva Germaniei…” In 1998, dupa ce Congresul a votat noua lege privind libertatea religioasa in lume, s-a constituit un departament in cadrul BDHRL: Biroul pentru Libertatea Religioasa Internationala. Legea care l-a nascut punea in fruntea lui un ambasador plenipotentiar insotit de cinci adjuncti de la Secretariatul de Stat. Comisia dispune de un reprezentant in toate ambasadele americane. Primul ambasador al acestei comisii a fost Robert A. Seiple, fost cadru militar de marina, caruia ii placea sa afirme ca „drepturile omului sunt un cadou de la Dumnezeu”. El a explicat ziarului Naples Daily News felul in care credinta sa l-a ajutat in incercarile vietii si in special in cele 300 de misiuni de lupta pe care le-a avut ca ofiter de marina in razboiul din Vietnam. In acelasi timp, Dl Seiple n-a fost ales decat pentru calitatile sale de preot-militar. Timp de peste 11 ani, el s-a aflat in fruntea organizatiei World Vision Inc., cea mai importanta organizatie evanghelica din lume. Aceasta a subventionat mii de proiecte in cele doua emisfere si are milioane de persoane afiliate, din America Latina pana in Asia. In primul raport publicat de comisie in septembrie 1998, Franta, Germania, Austria si Belgia erau acuzate de incalcarea libertatii religioase. Raportul comisiei de ancheta parlamentara franceza din 1995 era asimilat cu persecutia religioasa, iar deputatii erau acuzati de segregare religioasa deoarece au intocmit o lista de asociatii nevinovate, vizate nu pentru activitati ilegale, ci pentru credinta lor. Pe 22 martie 1999, la Viena, la invitatia Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), a fost organizat un seminar al Biroului pentru Institutii Democratice si Drepturi ale Omului care a atacat violent politica franceza. Preluand si amplificand acuzatiile Departamentului de Stat, diplomatii si senatorii americani s-au transformat in procurori. Era pe cale izbucnirea unui incident diplomatic. Acelasi scenariu s-a repetat la Washington, in fata Comisiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Trei vorbitori fac declaratii teribile: Franta este asimilata cu Guvernul de la Vichy, primul ministru francez este intoxicat de miscarile antireligioase, credinciosii sunt persecutati de gloate, unii isi pierd slujbele, Statul ia copiii de langa parinti… Tiparit in iunie 1999, raportul oficial al senatorilor americani prezinta nelinistea lor cu privire la libertatile fundamentale din Europa. Ei acuza guvernul francez ca a transformat administratia fiscala intr-un fel de brat armat al noii inchizitii. Atat misiunea interministeriala franceza, cat si Guvernul francez au explicat ca studiul structurilor si fluxurilor financiare ale scientologilor arata ca este vorba de o organizatie cu scop lucrativ, generand profituri colosale (ceea ce justifica din plin amenzile fiscale); ca raportul Adunarii a fost elaborat in colaborare cu juristi, politisti specializati, asociatii de utilitate publica recunoscute si cadre universitare. Raportul prezinta 180 de asociatii care se declarau religioase, insa studierea lor atenta demonstreaza caracterul totalitar si metodele coercitive exercitate asupra adeptilor lor. In mare parte, aceste asociatii au facut obiectul unor sentinte ale tribunalelor. Instantele franceze cauta in acelasi timp sa indrepte unele neadevaruri. De exemplu, Franta este acuzata ca refuza sa acorde statutul de religie unor grupuri minoritare, desi in virtutea legii din 1905 care stabileste separatie dintre Stat si biserici, Statul nu recunoaste nici o religie. Dialogul nu a dus la nici un rezultat. Pe 9 septembrie 1999, Biroul pentru libertate religioasa internationala publica un nou raport. Un atac si mai violent impotriva tarilor europene. Pe 8 decembrie, ministrul francez al afacerilor externe francez ii scria omologului sau american: „Aceasta acuza fara fundament la adresa actiunii franceze, lansata tocmai cand avem in desfasurare un dialog, nu face decat sa arunce o umbra asupra rostului acestui dialog…” Schimburile diplomatice in aceasta chestiune au fost oficial intrerupte si nu s-au mai reluat. Ultimul raport al Departamentului de Stat american, publicat pe 2 martie 2001, desi include unele elemente pozitive din legile din 1901 si 1905 si rectifica, fara prea multe complicatii, o serie de erori, ramane totusi extrem de acuzator la adresa Frantei.

Supravegherea supraveghetorilor

Istoria si Constitutia americana nu sunt suficiente pentru a explica sprijinul SUA fata de aceste grupari. Biroul pentru libertate religioasa internationala este, asa cum am vazut, o structura a BDHRL, el insusi parte a Departamentului de Stat. Comisia pentru libertate religioasa a fost creata la Washington de catre parlamentari americani. In fine, exista o a treia structura legata direct de Casa Alba: Comisia Statelor Unite pentru Libertate Religioasa. Directorul acesteia din urma, Steven McFarland, afirma ca una din ratiunile principale de existenta a comisiei, in raport cu celelalte doua, este aceea de a fi un „caine de paza”: „Noi controlam activitatea celorlalte comisii astfel incat ele sa tina drumul drept…” Vizavi de o comisie care supravegheaza alte comisii insarcinate cu supravegherea libertatii religioase, cineva ar putea spune pe buna dreptate ca acesta este modelul sovietic de supraveghere! Intrebat daca a citit raportul Adunarii Nationale franceze, Steve McFarland a raspuns ca nu! Apoi, pentru a se scuza, el a precizat ca nu citeste si nici nu vorbeste limba franceza! La fel cu rapoartele si comunicatele autoritatilor franceze si cu notele de informare ale ambasadei Frantei la Washington. Diferitii functionari ai comisiilor pe care i-am putut contacta au declarat ca nu au cunostinta de aceste materiale, nici direct, nici in varianta tradusa. Dl McFarland se explica afirmand ca informatiile transmise de agentiile de informatii americane, de ambasada SUA de la Paris si de ONG-urile care se plangeau de intoleranta autoritatilor franceze i s-au parut suficient de credibile. In fine, atunci cand i s-a prezentat un fax al ambasadei SUA de la Madrid, demonstrand interventia BDHRL pentru oprirea actiunii unui judecator spaniol impotriva scientologilor, functionarul a preferat sa nu faca nici un comentariu. Membrii serviciilor de informatii care informeaza comisiile americane sunt, in esenta, imposibil de identificat. In schimb, ambasada SUA de la Paris recomanda pe site-ul ei de internet un avocat, Kay Gaetjens, membru notoriu al sectei scientologice. La un colocviu al Adunarii Nationale pe probleme de manipulare mentala, in februarie 2001, ambasada americana, desi n-a fost invitata, a trimis doi functionari insotiti de un membru francez al sectei scientologice. Daca e sa ne referim la declaratiile culese de aceste comisii, exista o serie de intrebari. Persoana insarcinata de OSCE cu prezidarea dezbaterilor de la Viena in martie 1999 nu era altul decat Massimo Introvigne, sociolog italian, fondatorul Centrului de Studii si Documentare pentru Noile Religii, de sorginte integrista catolica, foarte legat de secta neonazista „Munca, Familie, Proprietate”. Colaborator asiduu al publicatiilor scientologice, el s-a numarat printre persoanele favorabile sectei care au depus marturie in fata tribunalului din Lyon in cazul instrumentat de judecatorul Georges Fenech. Invitat la Viena si apoi la Washington, avocatul francez Alain Garay, aparator al Martorilor lui Iehova, este, printre altele, responsabil cu dosarul lor fiscal. El este de asemenea un obisnuit al publicatiilor scientologice. Un alt actor-cheie este Willy Fautre, presedinte al unei asociatii belgiene, Drepturile Omului fara Frontiere, o organizatie care nu este recunoscuta de Federatia Internationala a Drepturilor Omului. Dl Fautre a fost mult timp corespondent al News Network International, un important grup de presa si lobby evanghelist american. El este si membru al Comisiei Helsinki pentru Drepturile Omului, ale carei rapoarte sunt adesea citate de comisiile americane. Corespondentul grec al acestei Comisii a contribuit la publicatiile scientologice alaturi de alte secte, iar delegatia Moscovei a publicat o lucrare in colaborare cu secta scientologica. In fine, printre mari citati privind violarea libertatii religioase orchestrate de guvernul francez figureaza si pastorul Louis Demeo de la Institutul Teologic din Nimes. Acest institut face parte din reteaua evanghelica Greater Grace cu sediul in Baltimore, SUA. Greater Grace dispune de peste 3000 de misiuni in America Latina si sute de misiuni in Africa si Europa de Est. Scoala de cadre pentru Europa de Est este Institutul Teologic din Nimes. Greater Grace, ale carei metode au fost puternic contestate chiar in Statele Unite, poate fi definita ca „tovaras de drum” al sectei scientologice. Presedinte al Lisa McPherson Trust, principala asociatie americana de ajutor pentru victimele scientologilor, Dna Stacy Brooks a fost ea insasi membra in secta scientologica timp de 15 ani. A fost secretara lui David Miscavige, mostenitorul lui Ron Hubbard si actual guru al sectei. Ea isi aminteste foarte bine de pastorul George Robertson care conduce Greater Grace: „El are stranse legaturi cu conducatorii scientologilor. Atunci cand secta nu poate interveni in anumite chestiuni, din motive de imagine, ea apeleaza la Robertson pentru asta. El este principalul lor releu in miscarea evanghelista…” Sub bagheta lor, prin intermediul unor procese in instanta, Greater Grace si secta scientologica au adus la faliment principala organizatie de ajutorare a victimelor sectelor, fondata in anii ’70, Cult Awareness Network. Ulterior aceasta organizatie a fost adusa in fata unui tribunal american de comert! Exista si un alt fapt care explica influenta sectei scientologice si a adeptilor ei in SUA. Incepand din 1993, puternica institutie americana de control al impozitului pe venit (IRS) a acordat sectei statutul de religie, scutind-o astfel de impozite. Anterior, timp de 25 de ani, IRS le refuzase scutirea de impozit de care beneficiau institutiile religioase. Un refuz confirmat de toate tribunalele americane si chiar de Curtea Suprema. Aceasta revenire a IRS a permis Bisericii Scientologice sa economiseasca milioane de dolari si i-a adus un extraordinar instrument in relatiile cu publicul, deschizandu-i usile administratiei americane.

Activitati planificate si concertate
Istoria completa a acestei schimbari a fost prezentata patru ani mai tarziu de New York Times. Secta scientologica purta un adevarat razboi impotriva administratiei financiare, initiind peste 50 de proceduri judiciare si angajand detectivi particulari pentru a cerceta viata privata a inaltilor functionari ai IRS. Unul dintre acesti detectivi a relatat ziarului New York Times ca a lucrat timp de 18 luni pentru secta. Din biroul sau din Maryland, el colecta informatii despre responsabilii care lipseau de la reuniuni, care beau prea mult sau care aveau relatii extra-conjugale… Agrementarea sectei scientologice a beneficiat de o procedura speciala, in afara normelor, scurt-circuitand autoritatile decizionale, si s-a facut la cererea expresa a directorului IRS. Cu 300 de milioane de dolari beneficii anuale, prin tehnici de infiltrare si intimidare, recunoscuta acum de IRS, secta scientologica a inceput sa devina influenta pana la cel mai inalt nivel in administratia americana. Cercetator la departamentul de sociologie al Universitatii Alberta din Canada, Steven Kent a studiat indeaproape strategia de lobby a diverselor grupari religioase si sectare de la Washington. El explica cum scientologii, si inaintea lor moonistii, au dezvoltat importante scheme de relatii publice in directia membrilor Congresului, Senatului si ai Casei Albe. In acest scop, secta scientologica a platit 725.000 dolari in 1997 si 420.000 dolari in 1998 unei firma de relatii publice specializata in lobby politic. Actori de cinema, membri ai sectei, au platit peste 70.000 de dolari pentru campania senatoriala a Dnei Hillary Clinton, Tom Cruise donand personal 5.000 dolari pentru Albert Gore iar John Travolta organizand, impreuna cu alti scientologi, o gala pentru Partidul Democrat (cu bilet de intrare de 25.000 dolari). Un avocat din secta a platit 20.000 dolari pentru campania acestui partid. Ultimul exemplu din aceasta lunga lista il reprezinta Greg Jensen, un conducator principal al sectei, care a sponsorizat campania electorala a senatorului Benjamin Gillman cu 7.400 dolari. Acest senator a devenit, dupa alegerea sa, presedintele Comisiei pentru Libertate Religioasa a OSCE. In ceea ce-i priveste, secta Moon, proprietara unui important cotidian american, Washington Time, publica saptamanal in acest cotidian o pastila umoristica a Dnei Hillary Clinton. Nu mai vorbim de senatorii si membrii Congresului „subventionati” de Moon. Amintim doar ca doi presedinti ai SUA participau regulat la conferintele organizate de „reverendul” Sun Myung Moon: George Bush (tatal) si Gerald Ford. Se stie acum ca secta scientologica si secta lui Moon au incheiat anumite acorduri. Incepand de la jumatatea anilor ’90, cele doua secte organizeaza impreuna actiuni pentru libertatea religioasa atat in SUA, cat si in Europa. Facute publice pe internet, o serie de scrisori schimbate intre conducatorii scientologi si moonisti prezinta activitatile comune planificate pentru tarile din Est. Activismul moonistilor si al scientologilor, la care s-au raliat mai mult sau mai putin formal si alte secte, beneficiind de parteneriatul dintre scientologi si Greater Grace, primeste acum sprijinul grupurilor religioase fundamentaliste americane. Institutul pentru Religie si Politici Publice, recomandat cu caldura de Departamentul de Stat american, reuneste cativa senatori ultraconservatori, pe moonisti, pe guru sectei Sri Chinmoy si altii. Acest institut, care se declara „catolic integralist”, se afla la cateva strazi distanta de Casa Alba si militeaza deschis pentru respectarea drepturilor scientologilor, ale moonistilor si ale altor religii zise-minoritare din Europa. Institutul pentru Religie si Democratie, consultant al guvernelor Reagan si Bush (tatal si fiul), care exista de peste douazeci de ani si care a creat mii de misiuni protestante in intreaga lume, s-a alaturat acuzelor la adresa Frantei. Presedinta institutului, Diane Knippers, afirma: „Franta este un model pentru celelalte democratii europene. Ea trebuie neaparat sa abandoneze politica antireligioasa si sa garanteze din nou libertatea confesiunilor…” Explicatia dansei derapeaza repede si prezinta factorul comun al acestor grupari eterogene: „Ceea ce ne face astazi sa luptam pentru libertate religioasa este in esenta acelasi lucru care ne-a facut sa luptam impotriva comunismului. Ateismul si comunismul nu pot naste decat minciuna. Spiritualitatea este o garantie a civilizatiei, deoarece spiritualitatea si credinta creeaza cetateni corecti. Fara cetateni corecti nu exista comert, iar fara comert nu exista civilizatie.” Aceasta lupta pentru „spiritualizarea lumii” reuneste concret si activ miscari care vor sa impuna valorile americane odata cu mondializarea. Institutul mentionat mai sus a exprimat aceasta in mai multe randuri: mondializarea si globalizarea pietelor sunt misiuni inspirate Statelor Unite de catre Biblie (?!). Un concept mistico-imperial la care adera ansamblul grupurilor fundamentaliste si evangheliste americane si care este foarte prezent in atitudinea celor care se vor aparatorii libertatii religioase. John Bolton, membru al Comisiei SUA pentru Libertate Religioasa, a fost vice-presedintele Institutului American pentru Cercetari Politice, o grupare militanta ultraliberala. In guvernul George Bush (tatal), Dl Bolton era unul din principalii consilieri pe probleme de comert international. Dna Nina Shea, din aceeasi comisie, declara: „Scopul nostru principal este de a stabili la nivel mondial noua ordine liberala.” Definit la inceputul anilor 1980 de catre administratia Reagan, acest mecanism de dominare are o caracteristica interactiva. El a ajuns la apogeu cu universalizarea normelor juridice. Aceasta ultima batalie trebuie sa impuna globalizarea pietelor comerciale. Exista insa anumite puncte de rezistenta. Printre acestea se numara enorma piata educationala. In strategia lor, sectele si consortiile de comunicatii au un dusman comun: ideologia laica, foarte raspandita in Europa. Pentru secte, interesul in aceasta lupta este evident: acela de a se implanta in sistemul educational european si de a crea, ca in Statele Unite, scoli fara nici un control al statului, pepiniere de recrutare mai eficiente, cu rol in construirea psihologica si culturala a individului. Desi nu se poate vorbi de un front comun, creat in cadrul unei strategii comune de catre un stat major unificat, interpenetrarea principalelor grupuri sectare si a consortiilor de comunicatii din domeniul informatic sau TV este certa. Nu e nevoie sa amintim aici de legaturile care leaga ABC, CNN si lobby-urile fundamentaliste americane, sau totala lor adeziune la ideologia dominanta.

Mentionam, doar cu titlu de anecdota, ca David Ichbia, primul biograf al lui Bill Gates, era scientolog; unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Bill Gates, Greg Jensen, era si el scientolog; una din principalele firme ale imperiului Microsoft – Executive Software – s-a declarat oficial scientologica.

Da, The Big Brother – Fratele cel Mare – bate la usa.

Anunțuri
 

Etichete: , ,

Comentariile nu sunt permise.

 
%d blogeri au apreciat asta: