RSS

Marturisirea sau Taina Pocaintei

27 Dec

sfanta-taina-a-spovedaniei-pe-intelesul-tuturor-ghid-de-spovedanie-cu~1153925„Sa ne lepadam de lucrurile intunericului si sa ne imbracam cu armele luminii”( Romani 13,12)

Duhul Adevarului
La temelia a numeroase tulburari psihice sta pacatul, minciuna – o viata ambigua, traita in pacat – si indeosebi tainuirea raului, refularea lui.Tot pacatul tainuit produce mari tulburari interioare ca un sarpe cuibarit la san care, inconstient, sfredeleste necontenit la radacina mintii.
Daca ascunderea gandurilor, a intentilor si faptelor rele este sursa a numeroase dezechilibre si combustii interioare, care implicit se reflecta in comportament, antidotul acesteia nu poate fi decat destainuirea, si nu orice fel de marturisire, ci o destainuire sacramentala in Taina Spovedaniei. Ea este deopotriva pastratoare a secretelor intimitatilor omului, cat si sacrament, vindecare a sufletului prin harul Lui Dumnezeu.

Al doilea Botez
Dupa Botez, care este inceputul mantuirii tuturor credinciosilor, Marturisirea( Spovedania)este a doua curatire si ca al doilea Botez. Nici unul din noi sa nu ne departam de la aceasta, pentru ca toti am gresit si pacatuim.

( Invatatura din Moliftenic)
Prin Botez suntem saditi asemenea unei mladite in ogorul Bisericii in care salasluieste Duhul Sfant, Datatorul de Viata. Si astfel, seva, adica Duhul Sfant trece in noi si ne hraneste cu viata Lui Dumnezeu, care este plinatate, lumina, bucurie. Dar este nevoie de ASUMAREA BOTEZULUI, este nevoie ca cel botezat sa moara efectiv pacatului si sa traiasca pentru Dumnezeu. Esta nevoie sa ne asumam ceea ce nasii nostri au spus in locul nostru la botez: Ma lepad de satana si de toate lucrurile lui si de toti slujitorii lui…Ma unesc cu Hristos; Cred Lui ca unui Imparat si Dumnezeu.
Atunci cand dupa botez omul pacatuieste si prin aceasta se intelege orice lucru care-l desparte de Dumnezeu ca Centru al vietii sale, omul se inchide in individualitatea lui sa si pierde sensul adevarat al vietii, cufundandu-se in neant. In loc sa caute in Dumnezeu implinirea aspiratiei fundamentale spre fericirea care este inscrisa in adancul inimii sale, omul isi allege ca scop propria desfatae egoista. Despartindu-se de Dumnezeu, omul rupe si legatura care-l uneste cu ceilalti oameni, pacatul fiind in mod esential dezbinare.
Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie viu. Ceea ce trebuie sa faca omul este sa constientizeze pacatul si sa se indurereze pentru el, sa inteleaga ca ceva minunat de frumos s-a rupt in fiinta lui, ca prin acordul sau cu pacatul a inabusit acel germene de viata ce i-a fost daruit si sa-si doreasca intoarcerea, iertarea, indreptarea. In acest moment, omul este pregatit pentru participarea la Sfanta Taina a Spovedaniei unde preotul primeste in mod vazut marturisirea lui (in virtutea investirii date de Hristos ucenicilor lui: Luati Duh Sfant; carora veti ierta pacatele, iertate vor fi si carora le veti tine, tinute vor fi.), iar in mod nevazut Hristos, Doctorul sufletelor, sta acolo si il iarta, reprimindu-l in Biserica si dandu-I inapoi haina curata si luminoasa a sufletului primita la botez.
Capcane in calea marturisirii:
NU AM PACATE INSEMNATE
Daca un om sta pentru mai mult timp inchis intr-o camera, se obisnuieste cu aerul stricat si nu simte cat este de neplacut. Insa daca intra cineva de afara, nu va putea rabda mirosul adunat acolo si va iesi indata. Sa raspunda cei care spun: „nu am pacate inseminate” daca il au pe Hristos in inima lor. Acestuia ii place sa salasluiasca in inimi curate.

DE CE SA NE MARTURISIM CAND STIM CA IARASI VOM PACATUI?
Cum este mai bine: sa cazi in noroiul mlastinii duhovnicesti sau sa te ridici dupa fiecare cadere si sa-ti continui drumul inainte, cu nadejdea ca poate odata vei putea ajunge la limanul statornic si frumos al virtutii? De indata ce ai cazut , ridica-te! Ia-o de la capat in fiecare zi! Pentru curatirea intinarii trupesti Dumnezeu ne-a dat apa, iar pentru curatirea intinarilor sufletesti, Dumnezeu ne-a daruit harul Sfintei Taine a Spovedaniei.

AMANAREA SPOVEDANIEI IN VEDEREA ASTEPTARII UNOR CONDITII MAI FAVORABILE.
Imaginarea unor conditii favorabile, gen un parinte „sporit”,lume putina, e o stare a noastra interioara potrivita, etc.. sunt ispite care incearca sa ne impiedice sa punem inceput unei vieti noi in Hristos. Orice clipa de amanare ne poate fi fatala, moartea poate veni oricand. Iar daca nu moartea, parerile noastre se pot schimba, ne putem pierde credinta pe care am dobandit-o pana in acest moment, continuand viata noastra intr-o stare de nelucrare, fara nici un folos.
Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi insine si adevarul nu este intre noi. Daca marturisim pacatele noastre, El este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca pe noi de toata nedreptatea.( I Ioan 1, 8-9).
Ca un nobil marinimos, discret, modest, curajos, elegant si demn de purtari, spontan si darnic in relatiile cu ceilalti ni se infatiseaza Domnul nostru. E bine sa stim, deducand din parabola fiului risipitor, ca daca noi facem un pas catre El , El face o suta inspre noi. E oricand gata sa ne ierte, sa ne cada pe grumaz, sa dea uitarii ratacirile, neroziile si instrainarile noastre, sa Se bucure de intoarcerea pacatosului cu o bucurie nu mai putin simpla, sincera, naiva decat a pacatosului care isi afla oaia ori a femeii care isi gaseste drahma razletita in casa. Aceasta ne da curaj si nadejde deoarece constatam ca Domnul nostru nu-I un socotitor nemilos, un contabil strasnic al pacatelor nostre. Intocmai ca tatal din parabola risipitorului, e la orice ora din noapte si zi dispus sa ne primeasca, sa ne ierte, sa uite si prin urmare sa se bucure si sa se veseleasca, gasind chiar ca-i nimerit sa serbeze fara zgarcenie si de falsa pudoare blagoslovitul eveniment. Nu ni se cere altceva decat sa ne intoarcem la El: fara teama, fara indoiala, cu nadejde si incredere; cina e gata, usile-s deschise, vitelul e mult si gras, totu-I frumos oranduit.Sa avem numai haina de nunta, altfel spus: cainta si credinta.
(Texte culese de Ana Maria din Bucuresti din Leacul uitat, Sf. Taina a Spovedaniei – Arh. Serafim Alexiev, Experienta duhovniceasca si cultivarea puterilor sufletesti, Pr.Dr. Eugen Jurca, Daruind, vei dobandi, Nicolae Steinhardt)

PREGATIREA PENTRU SPOVEDANIE
„Inima curata zideste intru mine Dumnezeule si Duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele.”(Ps. 50)
Dupa ce ne-am cercetat constiinta si am descoperit cu durere cauzele indepartarii noastre de la Izvorul Vietii, sa ne rugam cu inima infranta si smerita ca Domnul sa ne ierte si sa ne dea prin parintele duhovnic cuvant de invatatura si indreptare.
FERICITI CEI CARORA LI S-AU IERTAT PACATELE
MINUNATE SUNT ROADELE SPOVEDANIEI CELEI ADEVARATE!
Adevaratul crestin care se pocaieste primeste iertarea pacatelor sale, se impaca cu Dumnezeu, cu Biserica si cu propria sa constiinta, si astfel se intoarce catre Dumnezeu, ca si catre un tata si se impartaseste din toate darurile dragostei si bunatatii parintesti(Avva Isaia).

/calauzaortodoxa.ro/

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: