RSS

Psalmii Utreniei sau Psalmii Judecatii

28 Dec
Psalmii Utreniei sau Psalmii Judecatii

Psalmii Utreniei, grupul de psalmi care in cartile de liturgica mai este numit unerori Hexapsalmul (exapsalmos), consta in sase psalmi – psalmii 3, 37, 62, 87, 102, si 142 – si incepe prin rostirea de trei ori a doxologiei ingeresti „Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire” (Lc. 2;14), si prin rostirea de doua ori a stihului „Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta”.
Citirea celor sase psalmi simbolizeaza perioada de intuneric in care au fost primii oameni, dupa caderea in pacat. De aceea, la manastiri, cand Utrenia se oficiaza in cadrul Privegherii, in timpul citirii celor sase psalmi se sting toate luminile din biserica, cu exceptia celei de la analog. Astfel, de la inceput, Utrenia ne duce cu gandul totodata la nastrea lui Hristos, care s-a intamplat noaptea.
Cei sase psalmi au fost randuiti sa se citeasca la slujba diminetii pentru ca in textul lor se vorbeste si despre scularea noastra din somnul noptii si despre rugaciunea de dimineata: ”Eu m-am culcat si am adormit; sculatu-m-am, ca Domnul ma va sprijini… (Ps.3;5)”; „Iar eu catre Tine, Domane, am strigat si dimineata rugaciunea mea Te va intampina (Ps. 87;14)”. Mai ales Psalmul 62 („Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineata…”) este psalmul diminetii prin excelenta. Psalmul 87 exprima totodata tanguirea omului Legii Vechi pentru pacate, neputinta si deznadejdea sa: „… pleaca urechea Ta spre ruga Mea, Doamne, ca s-a umplut de rele sufletul meu si viata mea de iad s-a apropiat. Socotit am fost cu cei ce se coboara in groapa; ajuns-am ca un om neajutorat, intre cei morti slobod. Ca niste oameni raniti, ce dorm in mormant, de care nu Ti-ai mai adus aminte si care au fost lepadati de la mana Ta. Pusu-m-au in groapa cea mai de jos, intru cele intunecate si in umbra mortii“.

Impreuna cu Psalmul 3, acesta este mostenit din serviciul iudaic. Il gasim mentionat ca facand parte din rugaciunea de dimineata in Constitutiile apostolice (II, 59 si VIII, 38), ca si in alte documnete vechi.

Cei sase psalmi sunt impartiti in doua parti printr-o doxolgie mica in cinstea Sfintei Treimi. Astfel, dupa citirea primilor trei psalmi citim, „Slava… Si acum…”, si Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie Dumnezeule” de trei ori, apoi din noi „Slava … Si acum…”, continuand cu citirea celorlati trei psalmi.

Dupa citirea primilor trei psalmi, preotul iese din altar putand numai epitrahilul, si stand in fata usilor imparatesti cu capul descoperit, citeste in taina „Rugaciunile Diminetii”, douasprezece la numar.
Aceste rugaciuni au un continut variat. Textul, numarul si asezarea acestor rugaciuni in randuiala Utreniei nu au de la inceput cele de astazi. Asezarea actuala a acestor rugaciuni in cadrul Utreniei din Liturghier dateaza, dupa unii, aproximativ din sec. al XI-lea.
In ceea ce priveste cuprinsul acestor rugaciuni, ele exprima, mai toate, multumirea de la sfarsitul noptii si cererea de la inceputul zilei, adresate lui Dumnezeu din partea credinciosilor, prin preot, in numele comunitatii.
Preotul stand inaitea usilor imparateasti il infatiseaza pe omul izgonit din rai. Din acest motiv, in cadrul Utreniei din noaptea Pastilor, cat si in intreaga Saptamana Luminata, nu se citesc Psalmii Utreniei si nici „Rugaciunile diminetii”. Acestea sunt inlocuite prin cantari care vestesc bucuria Invierii.

Psalmii Utreniei sau Psalmii Judecatii

Dintr-o mare serie de observatii cu privire la citirea si ascultarea celor sase psalmi, pe care le gasim in Tipic si in cartile liturgice in care aflam randuiala Utreniei, observam ca Biserica acorda o mare importanta celor sase psalmi.
Unii duhovnici considera ca aceia dintre credinciosi care isi permit sa se aseze sau sa paraseasca biserica, in timpul citirii celor sase psalmi, „pacatuiesc foarte”.
Legat de lipsa evlaviei, manifestata tot mai mult in randul crestinilor, Cuviosul Paisie Aghioritul ne pune inainte o intamplare:

„Odata a fost gazduit un preot la manastirea Stavronikita si la psalmii Utreniei cobora strana si se aseza. „Parinte”, ii spun, „se citesc psalmii Utreniei”. „Asa ii ascult mai bine”, imi spune. Auzi vorba! Dupa cativa ani a venit si m-a gasit. In timpul discutiei mi-a spus ca facea icoane de hartie si le dadea de binecuvantare. „Cum lipesti icoanele?”, il intreb. „Pun clei pe lemn”, imi spune, „Pun apoi si icoana si cand fac mai multe, le pun una peste alta si eu ma asez deasupra lor, ca sa se lipeasca bine. Iau si o carte si citesc putin”. Cand am auzit mi s-a urcat parul in varful capului. „Ce faci?”, il intreb. „Stai deasupra icoanelor ca sa se lipeasca?”. „De ce? Nu-i bine?”, imi raspunde. Vezi unde se ajunge? Raul este ca lipsa de evlavie inainteaza, nu se opreste. Omul evolueaza sau spre bine sau spre rau. De unde a pornit acela si unde a ajuns! „Astfel ascult mai bine cei sase psalmi”, a spus atunci, si a ajuns sa spuna „Astfel si icoanele se vor lipi si eu voi citi”. Cand i-am spus atunci despre cei sase psalmi, i s-a parut lucru ciudat. In timp ce alti parinti batrani stateau in picioare. Se sprijineau putin de strana, dar nu se miscau deloc. Altceva este sa fie cineva bolnav, sa-i tremure picioarele si sa stea jos – n-o sa-l pedepseasca Hristos – si altceva este ca altul sa creada ca ceea ce face el este cel mai bine si sa spuna: „Sezand, savurez mai bine”. Asta cum s-o justifici? Viata duhovniceasca nu este desfatare. Daca te doare ceva stai jos. Hristos nu este tiran. Si Avva Isaac spune: „Daca nu poti in picioare, asaza-te”. Nu spune: „Daca poti, asaza-te”. Chiar si in evlavia populara exista credinta ca Judecata de Apoi, de la a doua Venire a Mantuitorului, va dura cat citirea acestor sase psalmi. In acest sens, Psalmii Utreniei mai sunt cunoscuti ca „Psalmii Judecatii”. Tot parintele Paisie Aghioritul, intrebat fiind de ce nu se sta jos la cei sase psalmi, ne respunde:  „Pentru ca simbolizeaza Judecata. De aceea, atunci cand se citesc cei sase psalmi, este bine ca mintea sa mearga la vremea Judecatii. Cei sase psalmi dureaza 6-7 minute. Dupa primii trei psalmi nu facem nici cruce, deoarece acum Hristos nu va mai veni sa se rastigneasca, ci va veni ca Judecator.”

 

Utrenia are oficiul cel mai dezvoltat si mai solemn. Ea este ultimul dintre cele trei servicii divine care s-au format prin scindare din slujba de toata noaptea, obisnuita in Biserica primara, prima fiind Ve­cernia, iar a doua Miezonoptica. In cadrul privegherii antice, Utrenia se desfasura in ultima parte din declinul noptii, adica spre revarsatul zorilor. Utrenia a mai purtat si numele de laude pentru motivul ca o buna parte din oficiu il formau psalmii de lauda, recitati la finele ei, adica tocmai spre faptul diminetii.

Instituirea unui serviciu de rugaciuni dimineata s-a impus in chip firesc Bisericii, pe de o parte, ca jertfa „de multumire Celui ce aduce lumina si Celui ce a risipit intunericul inselaciunii si ne-a dat lumina dreptei credinte„, iar pe de alta, ca cereri de har si ajutor in legatura cu activitatea ce trebuie reluata in ziua care incepe.

Faptul ca atat nasterea cat si invierea Mantuitorului s-au petrecut noaptea, inainte de ziua, a fost considerat astfel ca un motiv in plus de ordin istoric, pe langa cel simbolic, pentru care serviciul Utreniei a fost randuit la momentul corespunzator din noapte.

Atunci cand vorbim de utrenie trebuie sa avem in vedere:

a)  Utrenia  de toate  zilele, adica  din  zilele  din  cursul  saptamanii in care nu se intampla sa fie vreo sarbatoare ;

b)  Utrenia duminicii, pe care, prin analogie cu Vecernia mare, am putea-o numi Utrenia mare ; ca o alta forma a acesteia poate fi con­siderata :

c)  Utrenia   oficiata   in  bisericile    manastiresti    la    privegherea    de noapte si in legatura cu diferite sarbatori.

Ultimele doua variante ale oficiului Utreniei sunt, am putea spune, aproape identice.

O data cu rostirea formulei de binecuvantare pentru deschiderea oficiului Utreniei, preotul incepe cadirea mare intocmai ca la Vecernie, iar strana urmeaza in acest timp randuiala rugaciunilor inscrisa in Oro­logiu, in recitarea acestora, trebuie sa se respecte insa un anumit ritm, potrivind ca citetul sa termine „Tatal nostru” atunci cand preotul s-a inapoiat cu caditul din nartica in mijlocul naosului, pentru ca sa ros­teasca aici ecfonisul „Ca a Ta este imparatia…”. El subliniaza lauda din aceasta doxologie cadind spre rasarit de trei ori, adica de fiecare data cand pronunta numelepersoanelor Sfintei Treimi. Continuand apoi ca­direa pana in altar, unde o termina, preotul asteapta inaintea Sfintei Mese pana ce s-a incheiat la strana recitarea troparelor din Orologiu. Rosteste apoi ectenia „Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila Ta…”, in care se fac rugaciuni pentru capetenia bisericeasca si cea civila, cadind de trei ori la rostirea fiecarui alineat, afara de ecfonis. Utrenia propriu-zisa, incepe abia cu a doua parte a ei, pentru care strana cere binecuvantarea speciala a preotului : „Intru numele Domnului binecuvinteaza, parinte». Preotul incepe indata serviciul partii a doua, prin intonarea solemna a doxologiei „Slava Sfin­tei si celei de o fiinta si facatoarei de viata si nedespartitei Treimi, totdeauna, acum si pururea…”, cadind in acelasi timp de trei ori in chipul crucii, inaintea sfintei mese, „intru slava Sfintei Treimi„. La priveghere, Utrenia incepe de-a dreptul prin aceasta binecuvantare, pe care preotul o da indata dupa formula „Binecuvantarea Domnului… cu al Sau har…”, de la finele Litiei Tinand cont de semnificatia Utreniei, preotul nu apare de la inceput in fata usilor imparatesti, ci in cursul citirii psalmilor, amintind astfel timpul in care a fost asteptata venirea lui Mesia, Lumina care a fost descoperita neamurilor la plinirea vremii. In timpul ecteniei mari, precum subliniaza Simion, arhiepiscopul Tesalonicului, se aprind toate lumanarile, pentru a aminti slava lui Dumnezeu, care a stralucit peste pastori, cand li s-a aratat ingerul vestindu-le Nasterea Domnului (Luca 2, 9). La acest eveni­ment se refera troparul-prochimen „Dumnezeu este Domnul si S-a ara­tat noua, binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului” (Ps. 117, 26, 27), pe care incep sa-l cante stranele indata dupa ce preotul a rostit ecfonisul ecteniei mari si a intrat in altar. Urmand regulile din Tipic, stranele continua sa intoneze celelalte tropare, prin care se prea­mareste evenimentul serbat in legatura cu opera divina pentru man­tuirea omului prin Iisus Hristos, sau faptele persoanelor sfinte, ca roade ale venirii lui Hristos in lume. In acest timp preotul face pregatirile cuvenite pentru imbracarea tuturor vesmintelor liturgice, in vederea lucrarilor Proscomidiei, daca dupa Utrenie va urma Liturghia. In zilele obisnuite de peste saptamana, partea a doua din slujba Utreniei se incheie cu Psalmul 50 („Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta…”). in zilele de sarbatoare insa ea este mai bogata. Astfel, duminica, dupa ectenia de la sfarsitul ultimei catisme, urmeaza la strana Binecuvantarile invierii, tropare precedate de stihul 12 al Psalmului 118(„Binecuvantat esti, Doamne…”), in care se descriu imprejurarile si se amintesc personajele mentionate de Sfintele Evanghelii in legatura cu invierea Domnului. In timpul cantarii acestor imne, preotul face cadire mare, inchipuind in acest fel si aromatele pe care le aduceau cu ele mironositele spre a completa ungerea trupului Domnului. Evanghelia Utreniei este citita de catre preot, iar nu de diacon, cum se obisnuieste la Liturghie ; trebuie sa adaugam, de asemenea, ca in timpul lecturii ei preotul nu sta cu fata spre credinciosi, intre usile imparatesti, ca la Li­turghie si la Utrenia din zilele de sarbatoare, ci pe latura de miaza­noapte a Sfintei Mese. Citind dinauntrul altarului Evanghelia Utreniei din duminici, preotul aminteste in acest chip ca invierea Mantuitorului nu s-a petrecut in fata lumii, ci inainte de zori, deci inca noapte fiind. Pe de alta parte, stand pe latura de miazanoapte a Sfintei Mese, el inchipuieste pe ingerul pe care femeile mironosite l-au vazut sezand in dreapta mormantului (Marcu 16, 5) si vestindu-le invierea, caci Sfanta Masa simbolizeaza intre altele si mormantul in care a fost pus si din care apoi a inviat Domnul. Numai in Duminica Pastilor, cand Utre­nia se savarseste noaptea, avand o semnificatie, randuiala si solemni­tate cu totul aparte, Evanghelia ei se citeste nu numai afara din altar, ci afara din sfantul locas, in fata lui si in mijlocul credinciosilor, amin­tind astfel intreaga miscare produsa intre Apostoli si ucenici de vestea invierii Domnului, care a umplut de bucurie inimile tuturor credin­ciosilor. Ceremonia asezarii Evangheliei pe analog, duminica, nu poate fi considerata un vohod propriu-zis, intrucat ea este de fapt scoaterea Sfintei Evnaghelii, care inchipuieste pe Mantuitorul inviat, spre a fi sarutat de credinciosi. Exemplul evlaviei il da in primul rand preotul, care, dupa ce a asezat Sfanta Carte pe analog, face doua in­chinaciuni, o saruta, iar dupa a treia inchinaciune se inapoiaza in altar tot prin usile imparatesti, pe care le inchide. Duminica, in timpul cantarii trisaghionului („Sfinte Dumnezeule…”) de la finele doxologiei mari, preotul iese prin sfintele usi in naos, de unde ridica Sfanta Evanghelie de pe analog, venind apoi cu ea in dreptul sfintelor usi si intorcandu-se spre credinciosi, o inalta in semnul crucii ; intrand dupa aceea in altar, o asaza jpe Sfanta Masa.

In zilele obisnuite de peste saptamana, doxologia mare este citita numai pana la versetul „Doamne, scapare Te-ai facut noua…”, de unde se combina cu rugaciunea „invredniceste-ne, Doamne, in ziua aceasta…”, potrivit indicatiilor din Orologiu.

Randuiala care conduce la rugaciunea finala a apolisului este alcatuita din aceleasi formule ca si cele intre­buintate la Vecernie. Textul rugaciunii apolisului este insa acomodat, precum se vede in Liturghier, caracterului zilei respective (duminica, praznic ori celelalte zile).

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: